duminică, 16 august 2009

Sunt ceea ce iubesc :D


O data, un mare filosof a spus ca "Suntem ceea ce iubim".

Si cred ca a avut dreptate, chiar suntem ceea ce iubim. Ceea ce iubim se regaseste adanc intiparit in fiinta noastra.

Iubesc tot ceea ce este in jurul meu

Iubesc soarele si caldura lui. Iubesc cand razele lui fierbinti imi mangaie pielea dupa o viata de frig :x

Iubesc ploaia calda de vara. Iubesc cand aud picaturile mari lovind fereastra dimineata. Dar uneori o urasc ... o urasc pentru ca este mohorata si emana tristete si singuratate, precum o vaduva uitata de lume .

Iubesc iarba verde. Iubesc mirosul de iarba proaspata acoperita de roua in diminetile de vara. Dar o si urasc ... urasc cand uscaciunile imi zgarie picioarele. Provoaca rani adanci, ca o iubire pierduta ... :(

Intr-un cuvant, iubesc natura cu tot ceea ce implica ea, cu toata frumusetea si efectele ei binefacatoare. O zi in natura ofera liniste si pace, o stare de bine pe care cu greu o gasesti in alta parte :x

Dar o si urasc deoarece, cum spuneam si mai sus, poate fi si daunatoare si poate rani :-<

Ranile fizice sunt mai putin dureroase decat ranile sufletului si din fericire, se vindeca si mai repede .

Deci, intr-un final, sunt ceea ce iubesc :x

Simt cu toata fiinta mea soarele, iarba, ploaia, vantul pe care le iubesc. Sunt adanc intiparite in sufletul meu :x